Când soarele produce mai mult decât consumăm, prețul electricității poate coborî sub zero. România a intrat în această eră în 2026. Explicăm ce se întâmplă și cine are de câștigat.
Dacă ați văzut titluri despre „prețuri negative la energie" și v-ați întrebat ce înseamnă asta în termeni practici — iată explicația scurtă: în unele ore, există atât de multă electricitate în rețea încât producătorii nu doar că nu primesc bani, ci sunt nevoiți să plătească ca energia lor să fie preluată. Este un fenomen pe care România l-a trăit pentru prima dată în 2026.
Cum se întâmplă asta
Piața de energie funcționează pe principiul ofertă–cerere. Într-o zi de weekend însorită, la miezul zilei, parcurile fotovoltaice injectează sute de megawați în rețea. Consumul gospodăriilor este, în același timp, la unul dintre cele mai mici niveluri. Când oferta depășește masiv cererea, prețul scade. Când scade sub zero, avem prețuri negative.
Prima zi cu prețuri negative din 2026 a apărut la sfârșitul lunii februarie, imediat după ce România a bătut recordul de producție fotovoltaică instantanee, cu 2.048 MW — conform Economica.net.
Ce înseamnă pentru un prosumator obișnuit
Vestea bună: prețurile negative nu îl afectează direct pe prosumator în mod negativ. Tariful la care furnizorii cumpără energia injectată în rețea este reglementat separat de ANRE și nu coboară automat în teritoriu negativ.
Vestea mai puțin bună: tendința pe termen lung este că valoarea energiei injectate în rețea va scădea. Investiția în baterie nu mai este un lux — devine o necesitate economică.
Comparația europeană
În prima jumătate a lui 2026, numărul orelor cu prețuri negative a crescut cu 33% în Germania și cu 237% în Spania față de aceeași perioadă din 2024, potrivit Balkan Green Energy News. România urmează același traseu.
Sursă: Economica.net, Balkan Green Energy News, Momentum Group