Publicații internaționale și organisme europene au început să citeze România ca exemplu de tranziție energetică rapidă. Povestea e reală, dar are și umbre.
Era greu de imaginat acum cinci ani. România, țara cu cele mai mari rezerve de lignit din Europa Centrală, ajunge în 2026 citată de publicații internaționale ca exemplu de tranziție energetică. Profit.ro titla direct: „România, lăudată: devine un model pentru restul Europei în privința energiei regenerabile".
Cifrele justifică atenția: cea mai mare creștere procentuală a capacității fotovoltaice din Europa în 2025, 7,6 GW instalați cumulat, 300.000 de prosumatori, baterii de stocare înmulțindu-se pe bandă rulantă.
Ce a funcționat
- Prețul energiei din rețea a rămas ridicat după criza din 2022, menținând rentabilitatea;
- Programele de finanțare (Casa Verde, PNRR) au mobilizat zeci de mii de gospodării;
- Scăderea dramatică a prețului echipamentelor a deschis piața pentru clasa de mijloc;
- Potențialul solar — România are 1.400–1.600 de ore de soare eficient pe an în sud.
Ce nu a funcționat (încă)
Rețeaua de transport și distribuție nu a ținut pasul cu producția. Birocrația de racordare rămâne greoaie. Piața instalatorilor este eterogenă calitativ — alături de firme serioase, există și operatori care au văzut boom-ul solar ca pe o oportunitate de câștig rapid, fără investiție în calitate.
Tocmai de aceea, un director structurat de instalatori autorizați — unde clienții pot verifica istoricul, recenziile și datele ANAF ale unei firme înainte de a semna un contract — este o necesitate a pieței mature.
Sursă: Profit.ro, Din3Surse